Pe scurt: bacteriile asociate cariilor pot trece de la adult la copil prin salivă, dar prezența lor nu garantează apariția cariilor. Contează mai mult ce mănâncă și bea copilul, cât de des are contact cu zahărul și cât de bine îi sunt curățați dinții.
Mulți părinți se întreabă dacă o gură cu probleme le pune copiii în pericol. Răspunsul este nuanțat: transmiterea există, dar este doar o piesă dintr-un mecanism în care obiceiurile zilnice au cea mai mare greutate. Informațiile de mai jos sunt generale și nu înlocuiesc consultul medicului stomatolog.
Cum se transmit bacteriile de la adult la copil
Bacteriile pot trece prin salivă, în special în primii ani de viață, când gura copilului este colonizată treptat. Situațiile obișnuite sunt:
- lingurița folosită întâi de adult și apoi de copil;
- suzeta „curățată” cu gura;
- sărutul pe buze;
- pahare și tacâmuri folosite în comun.
Dacă te întrebi cât de răspândit este fenomenul și ce spun stomatologii, ai explicația completă în articolul despre transmiterea de la părinți la copii a bacteriilor care produc carii.
De ce contează mai mult dieta decât transmiterea
Cariile apar când bacteriile transformă zaharurile în acizi care atacă smalțul. Prin urmare, frecvența contează mai mult decât cantitatea: un copil care ia gustări dulci sau sucuri toată ziua își expune dinții la acid de multe ori, chiar dacă mănâncă puțin odată. Un desert la masă este mai puțin dăunător decât o gustare dulce la fiecare câteva ore.
Igiena orală încă din primii dinți
Igiena începe când apare primul dinte. La început ștergi dinții cu o compresă curată sau cu o periuță pentru bebeluși, iar mai târziu treci la periuța obișnuită. Copiii mici nu se pot spăla singuri eficient, așa că au nevoie de ajutorul unui adult până spre vârsta școlară, când coordonarea mâinii se dezvoltă. Periajul de seară contează cel mai mult, pentru că în timpul somnului scade producția de salivă.
Ce poți face tu, ca adult
Îți îngrijești propria gură pentru a-i proteja pe cei mici. Dacă ai carii netratate, o parte din bacterii se înmulțesc mai ușor, deci tratamentul tău ajută indirect și copilul. Evită gesturile de mai sus, dar fără exagerări: nu trebuie să renunți la afecțiune. Mai multe materiale pe această temă găsești pe Jurnalul Dentar.
Controlul stomatologic și semnele de alarmă
Prima vizită la medicul stomatolog se recomandă, în general, în primul an de viață sau la apariția primilor dinți, apoi controale periodice stabilite de medic. Mergi mai repede la cabinet dacă observi:
- pete albe sau maronii pe dinți;
- durere la mâncat sau la rece și cald;
- umflături ale gingiei sau febră asociată cu durere dentară;
- un dinte de lapte spart sau cu aspect schimbat.
La o umflătură mare a feței, cu febră și dificultăți la înghițit sau la respirație, sună la 112.
Întrebări frecvente
Dinții de lapte merită tratați, dacă oricum cad?
Da. O carie netratată poate provoca durere și infecții, poate afecta masticația și poate influența dinții definitivi aflați dedesubt.
Pot să dau copilului suzeta după ce o spăl cu apă?
Da, spălarea cu apă și curățarea regulată a suzetei sunt de preferat gestului de a o curăța cu gura proprie.
De la ce vârstă se poate folosi pasta de dinți?
Medicul stomatolog sau pediatrul îți spune ce tip de pastă și ce cantitate se potrivesc vârstei copilului tău.
Obiceiurile se învață prin imitație, așa că un periaj făcut împreună, seara, face mai mult decât orice explicație.
