Pe scurt: atacul de panică este un val brusc de frică intensă, cu bătăi puternice ale inimii, respirație grăbită, amețeală și tremur, care atinge de obicei un vârf în câteva minute și apoi scade. Semnele seamănă uneori cu cele ale unei urgențe medicale, de aceea o durere în piept, o slăbiciune într-o parte a corpului sau o stare care nu trece cer apel la 112. Articolul nu înlocuiește consultul medical.
Mulți oameni trăiesc un atac de panică o dată în viață sau de câteva ori, fără să-i înțeleagă cauza. Intensitatea lui sperie, iar frica de o nouă criză poate deveni ea însăși o problemă. Să știi ce se petrece în corp te ajută să nu interpretezi totul ca pe un pericol.
Ce se petrece în corp în timpul unui atac de panică
În timpul unui atac, corpul pornește reacția de alarmă, aceeași pe care o are în fața unui pericol real, deși pericolul nu există. Organismul eliberează hormoni de stres, inima bate mai repede, respirația se accelerează și mușchii se încordează. Respirația rapidă schimbă echilibrul gazelor din sânge și poate provoca furnicături, amețeală și senzația de aer insuficient.
Simptomele des întâlnite sunt:
- bătăi rapide sau puternice ale inimii;
- respirație scurtă, senzația de sufocare;
- transpirație, tremur, frisoane sau valuri de căldură;
- amețeală, senzația de ireal sau de detașare;
- teama de a pierde controlul sau de a muri.
Cât durează și cum trece
Un atac de panică atinge de regulă intensitatea maximă în câteva minute și scade apoi treptat, de obicei în jumătate de oră. Senzația de oboseală poate dura mai mult. Faptul că știi că valul are un vârf și un sfârșit îl face mai ușor de suportat.
Ce poți face în timpul crizei
Cel mai ajutător gest în timpul crizei este să încetinești respirația și să rămâi într-un loc sigur. Încearcă să inspiri pe nas câteva secunde și să expiri mai lent pe gură, repetând până când ritmul se liniștește. Așază-te, sprijină-ți spatele și numește cu voce joasă lucruri din jur: trei obiecte pe care le vezi, două sunete pe care le auzi. Exercițiul te readuce în prezent.
Evită să lupți împotriva senzațiilor. Cu cât le respingi mai tare, cu atât se pot amplifica. Lasă-le să treacă, ca pe un val.
Cum deosebești panica de o urgență medicală
Nu poți fi sigur singur că e doar panică, mai ales la prima criză sau la o durere în piept. Orice simptom nou, intens sau neobișnuit merită verificat medical. Tabelul de mai jos arată indicii generale, nu un diagnostic.
| Situație | Ce poate indica | Ce faci |
|---|---|---|
| Frică intensă, tremur, scădere în câteva minute | Posibil atac de panică | Respirație lentă, apoi discută cu un medic |
| Durere sau presiune în piept, iradiere în braț sau maxilar | Posibilă urgență cardiacă | Sună la 112 |
| Slăbiciune pe o parte, față căzută, vorbire încurcată | Posibil accident vascular | Sună la 112 |
| Dificultate severă de respirație care nu se ameliorează | Urgență respiratorie | Sună la 112 |
Când ceri ajutor de specialitate
Ajutorul de specialitate e indicat când crizele se repetă, când eviți locuri sau activități de teamă că se vor reîntoarce sau când frica îți afectează munca și somnul. Medicul de familie poate exclude cauze fizice, iar un psiholog sau un psihiatru poate evalua situația și poate propune o formă de sprijin. Pentru materiale pe această temă, vezi categoria Psihologie și sănătate mintală.
Pe larg, ideile și perspectivele despre minte și comportament apar pe revistaparadigma.ro, unde le poți citi în ritmul tău.
Întrebări frecvente
Poate un atac de panică să fie periculos?
În sine nu pune viața în pericol, deși senzațiile sunt foarte neplăcute. Totuși, nu poți exclude singur o altă cauză, deci un prim episod trebuie discutat cu un medic.
De ce apare fără motiv aparent?
Poate apărea după stres prelungit, oboseală, lipsa somnului sau fără un declanșator clar. Corpul reacționează ca la o amenințare chiar dacă nu o vezi.
Pot ajuta și alți oameni?
Da. Rămâi calm, vorbește rar, încurajează respirația lentă și nu minimiza ce simte persoana. Dacă apar semnele de alarmă din tabel, sună la 112.
Dacă ai trecut printr-un atac, nu rămâi singur cu el: o discuție cu un medic sau cu un psiholog scurtează drumul către liniște.
