Pe scurt: răul de altitudine apare când urci prea repede la altitudini mari, de regulă peste 2.500 de metri, și se manifestă prin dureri de cap, greață, amețeli și oboseală. Cea mai bună prevenție este urcarea treptată, hidratarea și coborârea imediată dacă simptomele se agravează.
Pe măsură ce urci, aerul devine mai rarefiat, iar organismul primește mai puțin oxigen la fiecare respirație. Corpul are nevoie de timp ca să se adapteze, iar dacă îi dai prea puțin, apar simptomele. Informațiile de mai jos sunt generale și nu înlocuiesc sfatul medicului, mai ales dacă ai afecțiuni cronice.
Ce este răul de altitudine
Răul de altitudine este o reacție a organismului la scăderea oxigenului disponibil la înălțime. De obicei apare la câteva ore după ce ai ajuns sus și poate afecta atât oamenii antrenați, cât și pe cei mai puțin pregătiți. Forma ușoară se rezolvă adesea prin odihnă și prin oprirea urcării, dar formele grave pot pune viața în pericol și cer coborâre imediată.
Ce simptome observi
Simptomele ușoare sunt dureri de cap, oboseală, greață, somn agitat și pierderea poftei de mâncare. Semne de alarmă sunt confuzia, mersul nesigur, lipsa de aer în repaus, tusea persistentă cu spută sau cu spumă și durerea de cap care nu cedează. În astfel de situații coboară imediat și sună la 112 sau la serviciul de salvare montană, după caz.
- dureri de cap puternice, care se accentuează;
- vărsături repetate sau amețeală intensă;
- dificultăți de respirație chiar și în repaus;
- pierderea coordonării sau stare de confuzie;
- buze sau unghii vinete.
Cum te aclimatizezi treptat
Aclimatizarea înseamnă să lași corpului timp să se obișnuiască cu altitudinea. Peste o anumită înălțime, se recomandă ca diferența dintre locurile în care dormi în zile consecutive să nu fie prea mare, iar zilele de odihnă să fie incluse în plan. O regulă folosită des este „urcă sus, dormi mai jos”: ziua urci mai mult, iar seara cobori la altitudine mai mică. Nu te grăbi, chiar dacă te simți bine.
Ce faci înainte și în timpul excursiei
Planifică traseul cu pauze și cu opțiuni de coborâre. Bea apă regulat, mănâncă la ore bune și evită alcoolul, mai ales în primele zile la altitudine. Poartă haine în straturi, pentru că diferențele de temperatură sunt mari. Dacă ai probleme de inimă, de plămâni sau ești însărcinată, cere mai întâi acordul medicului. Pentru idei despre destinații și trasee, poți consulta secțiunea Travel de pe Stiri HOT.
Când trebuie să cobori
Dacă simptomele se agravează în ciuda odihnei, coborârea este singura soluție sigură. Chiar și o coborâre de câteva sute de metri poate îmbunătăți starea. Nu te despărți de grup, nu lăsa pe nimeni singur și nu încerca să „treci peste”, pentru că simptomele se pot înrăutăți repede. Anunță însoțitorii și coboară împreună, la timp.
Ce pui în rucsac
Pe lângă echipamentul obișnuit, ia cu tine o trusă de prim ajutor, apă suficientă, gustări bogate în carbohidrați, o cremă cu protecție solară și o lanternă. Ține telefonul încărcat și informează pe cineva despre traseul tău. Pentru știri și materiale din zona de călătorii, merită să urmărești și Stiri HOT.
Întrebări frecvente
De la ce altitudine apare răul de altitudine?
De regulă, simptomele apar peste 2.500 de metri, dar sensibilitatea diferă de la om la om. Unele persoane resimt efectele și mai jos.
Mă ajută condiția fizică bună să evit problema?
Ajută la efort, dar nu te protejează de răul de altitudine. Și sportivii bine antrenați trebuie să se aclimatizeze treptat.
Pot face excursii la înălțime cu copii?
Poți, dar cu prudență, cu urcare lentă și cu atenție la simptome. Copiii nu pot spune întotdeauna ce simt, deci urmărește ce fac, nu doar ce spun, și cere sfatul pediatrului înainte.
Acest articol este doar informativ și nu înlocuiește consultul medical: la simptome severe la altitudine, cere ajutor și coboară fără întârziere.
